Slăbiciunile mele – a doua parte

Fiecare om cu slăbiciunile lui. Eu ştiu că m-aş holba non stop la oameni blonzi (sau roşcaţi, dar ei sunt prea puţini şi am aşa rar ocazia să fac chestia asta, dar recunosc… nu ratez nici roşcaţii, ăia naturali plus-minus pistrui, zic) şi că mi-aş umple casa cu teneşi dacă aş avea resurse, financiare adică, chiar numai să mă uit la ei.

Pe lângă acestea, mai mult sau mai puţin dubioase, fiecare avem chestii cu care ne-am îndopa până la greaţă, nu? Eu sunt o mică gurmandă, pentru mine a mânca e o plăcere, mai ales că uneori am impresia că papilele mele gustative sunt în extaz la fiecare îmbucătură. Dar asta şi la mâncarea obişnuită, nu numai la iepure la cuptor sau pui cu portocale sau ce-ştiu-eu-ce-cu-usturoi. Pot să mă bucur şi de un senvici, atâta timp cât nu se simte că-i expirat. Şi totuşi am câteva chestii pe care le-aş gusta până mi se face rău.

Măslinele. Pe primul loc, ever. Nu le refuz. Am fost odată la o prietenă acasă şi m-a întrebat dacă vreau să mânc ceva, şi i-am spus că “măsline”. Şi avea! Nu mai ştiu dacă i-am mai lăsat şi ei, dar ştiu că m-am îndopat şi atunci. În principiu îmi plac toate, dar preferatele mele din toate timpurile sunt cele verzi cu gogoşarul băgat în gaură. Nu pot să recunosc că am ajuns în stadiu în care am fantezii cu măsline, în care eu alerg pe câmp într-o parte, şi vine măslina de pe cealaltă parte a dealului în slow motion, cu picioruşe mici şi verzi şi cu gogoşarul pe-afară, nu de alta, dar nu aş ştii cum se termină… (mai mult…)

Read More →

Nu sunt o persoană “ecologică”. Sincer…

Şi îmi place să cred că nici ipocrită nu-s. O, hai să salvăm planeta-eta-eta. Planetă, my ass…
Eu de când mă ştiu îmi opresc în fiecare seară monitorul (de la buton), dar asta fiindcă mă enervează că bârâie. La fel şi prelungitorul cu bec şi întrerupător. Iar de când cu explodatul calculatorului din cauza oscilaţiilor de tensiune, ţin calculatorul oprit din spate (înainte îl opream doar când îmi aduceam aminte, de asta s-a şi întâmplat evenimentul).

Opresc centrala când plec de-acasă, dar asta doar pentru că e scump kilowatt-ul, la fel şi gazul, mi s-a spus, şi totuşi dacă nu-s spre 26 de grade în casă în timp ce eu sunt în ea nu pot să gândesc foarte clar. Nu, să am mai multe haine şi perechi de şosete pe mine nu-i o soluţie. Mă sufoc. Na… uneori se mai trezeşte câte un deştept şi ne taie curentul, atunci e trist, că nici apă caldă n-am. (mai mult…)

Read More →