Drumul spre posta trece pe lângă grădiniţă

Azi n-am avut chef să mă trezesc tocmai pentru că ştiam că trebe să merg la posta. Mi s-a scurs toată dorinţa de a trăi… Urât. Dar trebuia şi m-am dus. De obicei drumurile astea spre posta romana sunt ca un fel de călătorie de iniţiere. Scârba mi se alătură abia la sfârsitul ei. Ah na, nu pot să spun sincer că mi-e scârbă de ţara asta, dar uneori simt un puternic dispreţ şi dezgust, mai ales faţă de funcţionarii publici (şi alţi angajaţi ai statului). Şi cum mergeam eu spre posta, am luat-o pe scurtătură.

Eh, amintirile copilăriei mele, am trecut pe lângă grădiniţă. Zilele astea oricum au fost un reminder constant, cu toata zăpada & stuff. Ştiu când eram mică (acum vreo 20 de ani) ai mei mă trezeau dimineaţa de tot, mă îmbrăcau pe jumătate adormită fiind, mă luau în braţe să plecăm. Şi în zilele cu zăpadă, oricât de adormită aş fi fost mă trezeam instantaneu la marea albă şi neatinsă care mi se desfăşura în faţa ochilor şi o zbugheam din braţele lui taică-miu şi începeam să fac urme pe zăpada neatinsă. (mai mult…)

Read More →

Mi-au îngheţat crengile

… în timp ce aşteptam tramvaiul. Şi culmea, soarele îmi bătea fix în ochi fără vre-un efect de încălzire, şi dacă mă întorceam cu spatele la el vântul (extrem de rece) îmi dădea jos gluga şi îmi sufla tot fix în ochi. Lipsită de comfort situaţie. Cred că nici n-am aşteptat aşa de mult tramvaiul, dar ştiţi teoria relativităţii.

Până la urmă a venit. În tramvai, înainte să-mi scot cartea mă uitam la mâinile mele reci şi roşii şi mi-am amintit de moartea prin îngheţ (despre care am citit pentru ultimul examen). Degeraţii sunt roşii-roşii. Şi mi-a trecut prin minte o întrebare: oare care-i cauza morţii ălora de mor în avalanşă? Să fie asfixia cea care le vine de hac?

Şocul termic? Îngheţul, fractura de craniu sau de coloană vertebrală sau orice altă fractură care duce la hemoragie masivă? Mai multe? Mi-a trecut repede şi mi-am deschis cartea. În timp ce stătea tramvaiul la un semanfor, m-am uitat în jurul meu. În faţa mea era un băiat cu cele mai finuţe mâini pe care le-am văzut vreodata la un reprezantant masculin. (mai mult…)

Read More →